Piosesnie

Alergi grabit sa prinzi ultima picatura,
Ce se scurge agale din coasta cea pura
Si ai uitat sa-ti faci ultima rugaciune,
Tu, acel, cu sufletul negru ca un taciune.

Te grabesti sa prinzi trenul spre infinit,
Ai uitat incotro mergi si de unde ai venit,
Tu care ai omis sa-ti faci ultima rugaciune
Pentru iertarea sufletului, negru ca un taciune.

Te indreti smierit si increzator,
Spre acel luminos si dulce viitor,
Dar nu uita sa-ti faci cea din urma rugaciune
Pentru mantuirea sufletului tau negru ca un taciune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: